3 definiții pentru izvrăti
Explicative DEX
izvrăti vt [At: (a. 1699) BV I, 371 / Pzi: ~tesc / E: vsl извратити] (Îvr) A răstălmăci.
Etimologice
izvrătí (-tésc, -ít), vb. – A tergiversa, a interpreta în felul său. Sl. izvratiti (DAR), cf. răsvrăti. Sec. XVII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Jargon
izvrătí, izvrătésc, vb. IV (înv.) a întoarce, a răsturna, a răstălmăci, a schimba înțelesul.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: izvrăti
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)