INVOCÁTZIE invocatzii s. f. Faptul de a invoca; chemare in ajutor. ♦ Spec. Chemare (cu valoare stilistica) adresata de catre un poet muzei pentru al ajuta in realizarea creatziei sale artistice. ♦ Procedeu stilistic prin care oratorul sau scriitorul interpeleaza un personaj (de obicei istoric) absent. [Var.: invocatziúne s. f.] Din fr. invocation lat. invocatio onis.