INTRERÚPERE (< intrerupe) s. f. Actziunea de a (se) intrerupere; oprire (temporara) din actziune. ◊ (Dr.) Intreruperea prescriptziei = stingerea pe trecut in cazurile prevazute de lege (introducerea unor actziuni recunoashterea debitorului sau savarshirea unui act incepator de executare) a efectelor prescriptziei extinctive intervenite pana la survenirea acestei cauze urmand k dupa incetarea ei sa inceapa a curge un nou termen. ♦ (INFORM.) Oprirea temporara sau definitiva a executarii unui program. ◊ Sistem de intreruperi = familie de tipuri de i. cu care este prevazut un calculator shi care permite controlul executarii programelor. ♦ Interventzie care opreshte pe cineva sashi urmeze cursul vorbirii.