INTIMPINÁ intímpin vb. I. Tranz. 1. A ieshi in calea cuiva a merge inaintea cuiva a primi pe cineva. Trebuie sa alerg inaintea lui shi sal intimpin. SAHIA N. 62. Poate sa neajunga cineva din urma ori sa ne intimpine cineva dinainte. CREANGA P. 126. Cu sfetnici vechi de zile mantimpinashi in cale K marmura de alba cu par de aur moale. EMINESCU O. I 91. Eu pe orishicine Intimpin cind vine; Cind pleaca afara Eu il petrec iara (Usha). TEODORESCU P. P. 247. ◊ (Urmat de determinari modale introduse prin prep. «cu») Acum satenii il intimpinasera peste tot cu tacere shi cu ochi incruntatzi shi banuitori. REBREANU R. II 84. Mantimpina cu veselie SHi toate ma salutan cor. IOSIF PATR. 31. O baba intimpina pe fata cu blindetza. CREANGA P. 288. ◊ (Subiectul este un abstract) Determinative privitoare la pozitzia unui loc fatza de punctele cardinale ne intimpina extrem de rar. IORDAN N. L. 107. 2. (Invechit shi regional) A da in cale peste cineva sau ceva; a intilni. A trecut shi muntzi shi ape Darimind ceantimpinat. COSHBUC P. II 91. Daca noi mai intimpina eu acolo shi feli de feli de paseri... SBIERA P. 158. ◊ Refl. reciproc. Se intimpinase in ocolul Focshanilor shi se lasase cu taberile lor amestecate la satul Sapatzeni pe lunca infratzitoare a Milcovului. ODOBESCU S. I 170. La ieshirea lui Ieremiavoda din biserica indata se intimpinara moldovenii sai cu ai lui Razvanvoda. BALCESCU O. I 342. 3. Fig. (Mai ales cu privire la lucruri neplacute greutatzi necazuri obstacole) A da peste... a gasi... a avea parte de... Intimpinind mai multe necaze shi primejdii in calea lor in sfirshit ajunsera la hotarele Turciei. NEGRUZZI S. I 178. (In forma intimpina) Orishiunde sarata Vorbe dulci intimpina SHi traia in veselie K albina pe cimpie. ALECSANDRI P. I 95. 4. Fig. (Invechit cu privire la cheltuieli) A face fala a acoperi. Ostashii cu toate k leafa lor era insemnata dar tot nar fi putut intimpina cheltuielile lor daca in vreme de razboi nu lear fi fost iertata prada. BALCESCU O. I 17. (In forma intimpina) TZine mosh Ioane acest mic dar de la mine shi intimpinatzi nevoia. CREANGA A. 160. ♦ A indestula a implini. Acolo unde gasesc cu ce sa intimpine putzinele lor trebuintze ei poposesc. ODOBESCU S. I 228. 5. (Invechit cu privire la persoane) A replica a raspunde a obiecta (cuiva). Ar putea sa intimpine unii din aceia la care ma refer la inceputul acestei comunicari k totushi la noi se ceteshte. SADOVEANU E. 253. Nu te aprinde il intimpina caprarul. SLAVICI O. I 185. ◊ Refl. impers. A vrut sa shtie care e domnul tzarii cel mai vestit... I sa intimpinat: de buna seama e Negruvoda. ODOBESCU S. II 509. Varianta: intimpiná vb. I.