INTARÍ intaresc vb. IV. 1. Refl. (Despre substantze sau materiale) A deveni (mai) rigid (mai) virtos. Cimentul se intareshte. ◊ Fig. Deasupra o bolta de nouri plumburii se intarea parea neclintita sprijinita pe zarile nevazute. SADOVEANU M. 182. 2. Tranz. (Cu privire la piese sau la sisteme tehnice) A mari rezistentza. ♦ A fortifica. ♦ A baricada. Altele cind mauzeau Ushile le intareau Focun vatral inveleau Luminile le stingeau. JARNÍKBIRSEANU D. 169. 3. Tranz. A face sa prinda puteri (de obicei dupa o boala) sa se intremeze sa se inzdraveneasca. Vezi de tzesala caii dupa moda noua caream aflato aici shii intareshte cu orz. SADOVEANU B. 289. Aduce apa vie del invie shi apa tare del intareshte. RETEGANUL P. III 45. De doi ani il intareshte [pe cal] Cu floarea trifoiului. ALECSANDRI P. P. 106. ◊ Fig. Simtzind k shi ursul fuge dupa el intari picioarele shi mai zdravan. STANOIU C. I. 158. ♦ Refl. A deveni mai mare mai puternic; a se dezvolta. Codrul se intarise; la dreapta shi la stinga se inaltzau goruni uriashi care deasupra ishi impreunau cununile. SADOVEANU O. I 14. ♦ Fig. A reconforta a da puteri morale. Avusese un vis frumos un dor duios shi mingiietor carel intarea in ceasurile lui de oboseala shi descurajare. VLAHUTZA O. A. I 89. Lupta intareshte pe cel slab. RUSSO O. 31. 4. Tranz. (Cu privire la actziuni organizatzii sisteme etc.) A face sa devina (mai) puternic a consolida. Aceasta reforma baneasca va intari cursul leului ridicind contzinutul lui in aur. HOT. R. B. 12. Ne luam angajamentul sa va dam tot ajutorul cu munca noastra k sa ne indeplinim impreuna sarcina de a intari shi a duce cit mai departe regimul nostru democrat. CALUGARU O. P. 99. ◊ Refl. Partidul se intareshte shi ishi consolideaza legaturile cu clasa muncitoare shi cu masele celor ce muncesc primind in rindurile lui pe cei mai buni mai devotatzi shi mai hotaritzi dintre muncitori shi dintre oamenii muncii de la orashe shi sate. SCINTEIA 1953 nr. 2771. 5. Tranz. A confirma a adeveri (o vorba o banuiala). Peste alte citeva zile insa un ranit abia sosit imi intareshte presupunerea. CAMIL PETRESCU U. N. 423. Altzii intareau spusele celorlaltzi. CREANGA P. 232. ◊ Refl. Vestea se intarea tot mai tare rostita. SADOVEANU O. I 512. ♦ Intranz. A sublinia a accentua a da mai multa tarie celor spuse. Nare sa fie cum a fost baietzi! intari locotenentul Ghencea. C. PETRESCU I. II 11. Ashai ashai! intarira mai multe glasuri in tinda. REBREANU R. I 235. ♦ A confirma intro slujba. Cind tei hotari... sa ma vesteshti prin poshta shi eu te intaresc undei cere. STANOIU C. I 13. 6. Tranz. A da unei actziuni putere legala (printrun act valabil); a da unui act putere legala (prin indeplinirea formalitatzilor cerute); a legaliza. Scrisera carte shi o intarira. ISPIRESCU L. 45. Fa hirtia de danuire... shi sa mergem so intarim la judecatorie. NEGRUZZI S. I 302. ◊ Refl. pas. I se dedese o diploma scrisa cu litere de aur prin care i se intarea stapinirea peste provinciile polone ce va putea coprinde. BALCESCU O. II 284. 7. Refl. (Despre fenomene atmosferice) A se intetzi a se intensifica a spori in intensitate. Vintul se intarise shi stropii de ploaie contenisera. SADOVEANU O. VI 68. Caldura se intareshte. DUNAREANU CH. 84.