intampinà v. 1. a merge inaintea cuiva: ieshi sal intampine; 2. a primi cu onoruri: norodul il intampina cu bucurie NEGR.; 3. a preveni: acei boieri au intampinat rasbunarea sa OD.; 4. fig. a face o obiectziune: la acestea el intampina urmatoarele; 5. a da peste: a intampina piedici greutatzi; 6. a suporta: a intampina cheltueli. [Termen primitiv militar: a ieshi inaintea cuiva cu tampine al primi in sunetul instrumentelor].