induplecà v. 1. a face sa consimtza a decide la ceva: l’am induplecat sa plece; 2. a convinge a mishca cu vorba: rugaciuni nul putura indupleca; 3. a consimtzi (fara voie): se indupleca sal iea cu dansul ISP. [Lat. DUPLICARE a indoi (cf. sub raportul sensului antonimul inflexibil)].