INCUIÁ incúi vb. I. 1. Tranz. A inchide cu ajutorul unui zavor al unui lacat etc. ♦ A retzine pe cineva inchis intro incapere. ♦ Refl. A se inchide (singur) a se izola intro incapere. ♦ Fig. (Fam.) A face pe cineva sa nu mai aiba ce sa raspunda; a inchide gura cuiva a infunda. 2. Tranz. shi refl. (Pop.) A (se) constipa. Lat. incuncare.