incalecá (incálec incalecát) vb. 1. A se sui pe cal. 2. A calari a merge calare. 3. A se imperechea armasarul cu iapa. 4. A invinge a domina a supune. 5. (Arg.) A o lua la sanatoasa. Mr. (i)ncalic megl. ancalic. Lat. pop. caballĭcāre (Pushcariu 805; CandreaDens. 213; REW 1439; DAR) cf. alb. (n)galjkoń it. cavalcare prov. cat. port. cavalgar fr. chevaucher sp. cabalgar. Cf. cal calare descaleca. Der. incalecat adj. (suprapus se spune despre literele chirilice care se scriau de obicei intre doua rinduri); incalecator adj. (care este calare pe cal).