3 definiții pentru imător

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

imător, ~oare a [At: CANTEMIR, IST. 114 / Pl: ~i, ~oare / E: ima + -tor] (Îrg) 1 Care murdărește. 2 (Fig) Jignitor.

IMĂTOR adj. (Mold.) Care pătează. Cu cît de puțină imătoare stropire cineva a o păta sau a să sili a o ima. CANTEMIR, HR. Etimologie: ima + suf. -lor. Vezi și ima, imală, imare, imăciune, imălos, imătură, imos, neimat.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

imătór, imătoáre, (înv.) care murdărește, care mânjește.

Intrare: imător
imător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imător
  • imătorul
  • imătoru‑
  • imătoare
  • imătoarea
plural
  • imători
  • imătorii
  • imătoare
  • imătoarele
genitiv-dativ singular
  • imător
  • imătorului
  • imătoare
  • imătoarei
plural
  • imători
  • imătorilor
  • imătoare
  • imătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)