A SE IMPLETICÍ ma ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A merge impiedicanduse. 2) (despre picioare) A se impiedica unul de altul in mers. ◊ A i se ~ cuiva limba a se incurca la vorbire; a rosti cuvintele cu greu. 3) (despre obiecte) A se amesteca in neordine. 4) rar A se strange in forma de colac; a se incolaci; a se incovriga. /<lat. implecticare