2 intrări
5 definiții
Explicative DEX
IMORALÍST, -Ă, imoraliști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al imoralismului. – Din fr. immoraliste.
IMORALÍST, -Ă, imoraliști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al imoralismului. – Din fr. immoraliste.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
imoralist, ~ă [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: fr immoraliste] 1-2 smf, a (Adept) al imoralismului. 3 a Referitor la imoralism. 4 a Specific imoralismului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMORALÍST, -Ă adj. Referitor la imoralism, propriu imoralismului. // s.m. și f. Adept al imoralismului. [< fr. immoraliste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMORALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al imoralismului. (< fr. immoraliste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
imoralíst s. m., adj. m., pl. imoralíști; f. sg. imoralístă, pl. imoralíste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: imoralistă
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
Intrare: imoralist (adj.)
imoralist1 (adj.) adjectiv
| adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
imoralist, imoraliștisubstantiv masculin imoralistă, imoralistesubstantiv feminin imoralist, imoralistăadjectiv
- 1. (Adept) al imoralismului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- immoraliste DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.