HOTĂRÎTÓR, -OÁRE, hotărîtori, -oare, adj. Care hotărăște, care are puterea de a decide; decisiv, determinant. Argument hotărîtor. ▭ Industrializarea socialistă are o importanță hotărîtoare pentru asigurarea și întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, în condițiile cînd puterea politică este deținută de clasa muncitoare. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 7-8, 86.