O definiție pentru holotimie
Explicative DEX
HOLOTIMÍE s. f. rezonanță continuă, dinamică a individului, prin care se acordează realitatea interioară cu cea exterioară la o tonalitate constantă. (< fr. holothymie)
Intrare: holotimie
holotimie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||