8 definiții pentru hipersecreție
Explicative DEX
HIPERSECRÉȚIE, hipersecreții, s. f. Secreție exagerată a unei glande. – Din fr. hypersécrétion.
HIPERSECRÉȚIE, hipersecreții, s. f. Secreție exagerată a unei glande. – Din fr. hypersécrétion.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
hipersecreție [At: D. MED. / Pl: ~ii / E: fr hypersécrétion] Secreție exagerată a unei glande.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HIPERSECRÉȚIE s. f. Secreție exagerată a unei glande. Hipersecreție gastrică.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HIPERSECRÉȚIE s.f. Secreție excesivă a unei glande. [Gen. -iei. / cf. fr. hypersécrétion].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HIPERSECRÉȚIE s. f. secreție excesivă a unei glande. (< fr. hypersécrétion)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
HIPERSECRÉȚIE f. Secreție glandulară excesivă. ~ gastrică. [G.-D. hipersecreției; Sil. -se-cre-] /<fr. hypersécrétion
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
hipersecréție (-se-cre-ți-e) s. f., art. hipersecréția (-ți-a), g.-d. art. hipersecréției; pl. hipersecréții, art. hipersecréțiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hipersecréție s. f. → secreție
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -se-cre-ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
hipersecreție, hipersecrețiisubstantiv feminin
- 1. Secreție exagerată a unei glande. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Hipersecreție gastrică. DLRLC
-
etimologie:
- hypersécrétion DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.