graunte [At: TETRAEV. (1574) 222 / V: grauntz grauntza sf / P: graun~ / Pl: ~ntze (reg) ~ntza ~ntzi (inv) ~ntzuri / E: refacut din pll grauntza (< ml granuceum)] 1 sm Samantza unor plante mai ales a cerealelor Si: boaba bob¹. 2 snp Grane (mai ales ovaz orz) care servesc de nutretz cailor. 3 sn (Pan) Fructul copt in forma de bob al altor plante. 4 (Pop; euf; ie) A (nu) avea ~ntze in cap A fi prost. 5 sm (Ila) Cat un ~ de mushtar Foarte mic. 6 sm (Pan) Mic obiect asemanator cu un graunte (1) izolat dintro masa de obiecte asemanatoare sau desprins dintrun obiect mai mare. 7 sm (Pex) Cristal metalic de forma neregulata care rezulta dintrun cristal elementar in urma solidiflcarii sau a tratamentelor termice. 8 sn (Inv) Veche unitate de masura a masei egala cu 0005 g. 9 sn (Pan) Obiect mic shi neinsemnat. 10 sn (Muz; inv) Partea cea mai ingusta a instrumentelor de alama. 11 (Pex) Cantitate foarte mica.