GERMÁNA s. f. (cf. lat. Germanus): limba germanica din grupul de apus. I se mai spune shi germana de sus Hochdeutsch. Este limba de stat a Germaniei shi a Austriei shi una din cele patru limbi oficiale ale Elvetziei (alaturi de franceza italiana shi retoromana). Este vorbita shi de grupurile compacte de germani care traiesc in Frantza Italia Luxemburg Polonia Bielorusia Rusia shi S.U.A. precum shi de germanii din tzara noastra: de sashi venitzi din Germania in regiunile BistritzaNasaud Sibiu shi Brashov shi de shvabi venitzi din Austria in Banat. In istoria limbii germane exista trei perioade distincte: a) vechea germana de sus Althochdeutsch intre secolul al VIIIlea shi secolul al XIlea in care au fost scrise cele mai vechi documente de limba germana (glosele) shi cel mai vechi cantec eroic german Cantecul lui Hildebrand (Hildebrandslied); b) germana medie de sus Mittelhochdeutsch intre secolele al XIIl ea shi al XVlea in care a fost scrisa probabil in secolul al XIIIlea epopeea eroica germana Cantecul Nibelungilor Nibelungenlied shi care se diversifica dialectal. In aceasta perioada limba g. a fost puternic influentzata de cultura cavalereasca franceza imprumutand din limba franceza multe cuvinte; c) germana noua de sus Neuehochdeutsch intre secolul al XVIlea shi al XIXlea. In aceasta perioada incepe procesul de unificare a limbii literare g. prin traducerea in limba g. a Bibliei de catre Luther proces ushurat in mare masura de inventarea tiparului de Reforma de aparitzia dictzionarelor shi a gramaticilor de lupta purishtilor din secolul al XVIIlea organizatzi in „academii lingvistice” Sprachgesellschaften impotriva influentzelor straine etc. Procesul de unificare a limbii germane literare sa desavarshit in secolul al XVIIIlea shi inceputul secolului al XIXlea prin influentza marilor poetzi scriitori shi filozofi clasici germani: Lessing Goethe Schiller Kant etc. In secolul al XIXlea paralel cu procesul de unificare a limbii g. scrise incepe shi procesul de unificare a limbii g. vorbite proces lent care na dus inca la shtergerea diferentzelor esentziale dintre cele doua mari grupuri de dialecte: cele germane de jos shi cele germane de mijloc shi de sus. Uneori deosebirile dintre acestea sunt asha de mari incat vorbitorii nu se pot intzelege decat pe baza limbii g. literare. Alaturi de g. de sus in zona de nordvest a Germaniei (Saxonia) sa vorbit shi germana de jos Niederdeutsch sub forma vechii saxone (vechii germane) atestata inca din secolul al IXlea prin poemul Heliand. Aceasta este continuata astazi prin ceea ce lingvishtii denumesc Plattdeutsch. Limba g. este folosita shi k limba internatzionala in diplomatzie. Existentza unor elemente lexicale germane in limba romana shi a unor elemente lexicale romane in limba g. vorbita in Romania ia determinat pe lingvishti sa vorbeasca despre o influentza germana asupra limbii romane shi invers despre o influentza romana asupra limbii germane vorbite de sashii shi shvabii de pe teritoriul patriei noastre din Transilvania shi din Banat (v. influéntza).