GATÍ gatesc vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A se imbraca (frumos) a se impodobi a se dichisi. SHi doamnele grabit au prins Sa se gateasca dinadins K niciodat’. COSHBUC P. II 54. A doua zi seara ma gatii cum putui mai bine shi la ceasurile 9 fara ceva ma aflam la Sarindar. CARAGIALE O. II 10. TZia mai cumparat o oglinda... La care sa te gateshti k mireasa. TEODORESCU P. P. 164. ◊ Tranz. (Complementul indica persoana) Pe pruncul ei Ileana il gatise shi mai ceva: avea o camashuica inflorita in cusatura de margele o palariutza cu pana stralucitoare de ratzoi. CAMILAR TEM. 319. Pe Ileana shio gatea Cu peteala de mireasa. ALECSANDRI P. P. 28. ♦ (Rar complementul indica o podoaba) A potrivi. Spune la badea... Sashi gateasca peana bine. JARNÍKBIRSEANU D. 40. 2. Refl. (De obicei urmat de un conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. «de») A se pregati a face preparative a fi gata de... Mama Paraschiva se gatea sa plece shi ea. BUJOR S. 65. Tocmai cind se gatea sa iasa o birja se opri la poarta. VLAHUTZA O. A. 257. Ce vifor se gateshte! NEGRUZZI S. I 58. Tufani paltini ghindari se ingrozira foarte: «Trista veste prieteni sa ne gatim de moarte». ALEXANDRESCU P. 131. ◊ Tranz. Intra shi gateshte marieisale feredeul. SADOVEANU D. P. 73. Pasareashi gateshte cuibul floarea mindrelei colori Cimpul via sa verdeatza. ALECSANDRI O. 180. Am gatit caiete condeie noua. NEGRUZZI S. I 7. 3. Tranz. (Cu privire la mincari) A prepara a pregati. Intruna din zile ea ishi gati bucate singura. ISPIRESCU L. 22. Gatituleatzi ceva bob fiert galushte... shi varzare? CREANGA A. 10. 4. Tranz. (Regional cu privire la materiale provizii) A sfirshi a epuiza a ispravi. Daca tui avea noroc sa nu gatesc demincatul shi apa nu te voi minca. ENINESCU L. P. 196. ◊ Refl. Padurea nu se mai gateshte. SHEZ. I 5. (SHi in forma gata) La casa de om sarac Sa gatat fainan sac SHi navem satzi dam colac. GOGA C. P. 28. ♦ (Cu privire la actziuni) A duce pina la capat a pune capat. Au gatit ei de vorbit. SBIERA P. 71. SHede mosh Nichifor asha pe ginduri pinashi gateshte de baut luleaua. CREANGA P. 132. 5. Tranz. (Mold. cu privire la persoane) A pune capat vietzii a ucide. El shopti...: ma rog lasama la parete k dea veni sami mai deie un ciomag ma gateshte. SHEZ. I 266. ◊ (Intarit prin «de zile») Pina acu era so gateasca de zile. SBIERA P. 136. ♦ A zapaci (pe cineva) a ului a veni de hac a da gata. SHtrashnica femeie... ma fript la inima ma gatit! SADOVEANU O. I 467. Aceea insa in care te intrece prietenul meu shi cu care tea gatit este dantzul. NEGRUZZI S. I 64. Varianta: (Transilv.) gatá gat (DESHLIU G. 26 RETEGANUL P. III 9) vb. I.