friŭ n. pl. friurĭ shi frine k griŭ (lat. frênum it. sp. freno eng. frain fr. frein pv. cat. fre pg. freo). Curele care se pun in capu caluluĭ cind trage saŭ eshtĭ calare. Frina opritoare pedica. Fig. Friu legiĭ autoritatea legiĭ. A pune friŭ unuĭ lucru a pune in friŭ un lucru al infrina al opri. Fara friŭ impetuos neoprit: a te rapezi fara friŭ in luptele politice. V. capastru.