fartái fartaie (fartai) s.n. (reg.) 1. Masura de capacitate pentru lichide echivalent cu un sfert de litru: „Crashmaritza fostutzai / Fartaiu nu lai implut” (Papahagi 1925: 232). 2. Unitate de masura pentru terenuri echivalent cu 1.700 m: „Patru fartai (de pamant) fac o holda” (ALRRM 1971: 410). Din magh. fertály (Bud 1908; Scriban DEX MDA) < germ. Viertel „sfert” (Scriban).