O definiție pentru fălălueală
Jargon
fălălueálă s.f. (reg., înv.) laudă de sine.
Intrare: fălălueală
fălălueală substantiv feminin
| substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||