DIVERGÉNTZA divergentze s. f. 1. Deosebire de pareri de conceptzii de atitudini; nepotrivire neintzelegere. Divergentze pot exista shi intre membrii uneia shi aceleiashi grupari politice cu atit mai mult intre state destul de deosebite k structura; esentzial este insa spiritul de colaborare shi vointza de a rezolva toate problemele prin buna intzelegere. GHEORGHIUDEJ ART. CUV. 8. ◊ Expr. (Despre o parte a unui complet de judecatori) A face (sau a fi in) divergentza = a avea pareri deosebite asupra unei pricini judecate. 2. (Mat.) Proprietatea unor drepte de a pleca dintrun punct in directzii diferite. ♦ Proprietatea unei serii de a nu avea o suma determinata a termenilor ei.