3 definiții pentru dezaliena
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dezaliena vt [At: MDA ms / P: ~i-e~ / Pzi: ~nez / E: dez- + aliena] (Liv) 1 (Jur) A anula capacitatea cuiva de a transmite un drept sau un lucru prin cesiune, vânzare etc. 2 (Jur; ccr) A restitui un bun înstrăinat. 3 (Med) A-și recăpăta facultățile mintale.
DEZALIENÁ vb. tr. a combate sistematic și perseverent alienarea. (< fr. désaliéner)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezaliená vb., ind. prez. 3 sg. dezalieneáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: dezaliena
| verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)