dexonline

info

2 intrări

11 definiții

din care

explicative DEX (7)
ortografice DOOM (4)

Explicative DEX

DESPRĂFUÍRE, desprăfuiri, s. f. Operație de separare și de eliminare a prafului dintr-un curent de aer sau de gaz în scopul curățirii acestora sau al recuperării solide valoroase. – V. desprăfui.

desprăfuire sf [At: LTR² / Pl: ~ri / E: desprăfui] 1-2 Executare a operației de separare și de eliminare a particulelor solide dintr-un curent de aer sau de gaz încărcat cu praf, cu fum etc., în scopul (curățirii acestora sau al) recuperării particulelor valoroase Si: desprăfuit¹ (1-2).

DESPRĂFUÍRE, desprăfuiri, s. f. Operație de separare și de eliminare a prafului dintr-un curent de aer sau de gaz în scopul curățirii acestora sau al recuperării particulelor solide valoroase. – V. desprăfui.

DESPRĂFUÍ, desprăfuiesc, vb. IV. Tranz. A executa operația de desprăfuire. – Pref. des- + prăfui.

desprăfui vt [At: DEX / Pl: ~esc / E: des- + prăfui] 1-2 A executa operația de separare și de eliminare a particulelor solide dintr-un curent de aer sau de gaz încărcat cu praf, cu fum etc., în scopul (curățirii acestora sau al) recuperării particulelor valoroase.

DESPRĂFUÍ, desprăfuiesc, vb. IV. Tranz. A executa operația de desprăfuire. – Des¹- + prăfui.

desprăfuĭésc v. tr. Scutur de praf. V. prăfuĭesc.

Ortografice DOOM

desprăfuíre s. f., g.-d. art. desprăfuírii; pl. desprăfuíri

desprăfuíre s. f. (sil. -fu-i-), g.-d. art. desprăfuírii; pl. desprăfuíri

desprăfuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desprăfuiésc, imperf. 3 sg. desprăfuiá; conj. prez. 3 să desprăfuiáscă

desprăfuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desprăfuiésc, imperf. 3 sg. desprăfuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. desprăfuiáscă

Intrare: desprăfuire

desprăfuire substantiv feminin

substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	desprăfuire	desprăfuirea
nominativ-acuzativ	plural	desprăfuiri	desprăfuirile
genitiv-dativ	singular	desprăfuiri	desprăfuirii
genitiv-dativ	plural	desprăfuiri	desprăfuirilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: desprăfui

desprăfui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT408) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) desprăfui	desprăfuire	desprăfuit desprăfuitu‑	desprăfuind desprăfuindu‑	singular	plural
		(a) desprăfui	desprăfuire	desprăfuit desprăfuitu‑	desprăfuind desprăfuindu‑	desprăfuiește	desprăfuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	desprăfuiesc	(să) desprăfuiesc	desprăfuiam	desprăfuii	desprăfuisem
	a II-a (tu)	desprăfuiești	(să) desprăfuiești	desprăfuiai	desprăfuiși	desprăfuiseși
	a III-a (el, ea)	desprăfuiește	(să) desprăfuiască	desprăfuia	desprăfui	desprăfuise
plural	I (noi)	desprăfuim	(să) desprăfuim	desprăfuiam	desprăfuirăm	desprăfuiserăm desprăfuisem
	a II-a (voi)	desprăfuiți	(să) desprăfuiți	desprăfuiați	desprăfuirăți	desprăfuiserăți desprăfuiseți
	a III-a (ei, ele)	desprăfuiesc	(să) desprăfuiască	desprăfuiau	desprăfuiră	desprăfuiseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

desprăfuire, desprăfuirisubstantiv feminin

1. Operație de separare și de eliminare a prafului dintr-un curent de aer sau de gaz în scopul curățirii acestora sau al recuperării solide valoroase. DEX '09

etimologie:

vezi desprăfui DEX '98 DEX '09

desprăfui, desprăfuiescverb

1. A executa operația de desprăfuire. DEX '98 DEX '09

etimologie:

Prefix des- + prăfui. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

2 intrări

11 definiții

Explicative DEX

Ortografice DOOM

desprăfuire, desprăfuirisubstantiv feminin

etimologie:

desprăfui, desprăfuiescverb

etimologie:

Exemple de pronunție a termenului „desprăfuire”