opțiuni
  • info

2 intrări

18 definiții

din care

Explicative DEX

DESFOIÁT, -Ă, desfoiați, -te, adj. (Despre flori) Cu petalele desprinse, căzute. – V. desfoia.

DESFOIÁT, -Ă, desfoiați, -te, adj. (Despre flori) Cu petalele desprinse, căzute. – V. desfoia.

desfoiat2, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: desfoia] 1 (Îvr) Desumflat2. 2 (Asr; d. flori) Care are petalele smulse. 3 (D. flori, boboci) Deschis. 4 (Spc; tex) Desfirat2. 5 (Rar; d. cărți) Cu foile smulse. 6 (D. urdă) Care se desface în bucăți în timpul preparării.

desfoiat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: desfoia] 1-5 Desfoiere (1-5). 6 (Tex; spc) Desfirare.

DESFOIÁT, -Ă, desfoiați, -te, adj. (Despre flori) Cu petalele desprinse, căzute. Rupi cununa și-o arunci: Roșii flori prin aer zboară Desfoiate, ca să moară Jos prin lunci. COȘBUC, P. I 219.

DESFOIÁ, desfói, vb. I. 1. Tranz. A desprinde, a smulge petalele unei flori. 2. Refl. (Despre flori sau boboci) A înflori, a se deschide. – Pref. des- + [în]foia.

desfoia [At: LB / Pzi: ~oi / E: des- + (în)foia] 1 vr (Îvr) A se desumfla. 2 vt (Asr) A smulge petalele unei flori. 3 vr (D. flori, boboci) A se deschide. 4 vt (Tex; spc) A desfira. 5 vt (Rar) A smulge foile unei cărți. 6 vr (D. urdă) A se desface în mai multe bucăți în timpul preparării.

DESFOIÁ, desfói, vb. I. 1. Tranz. A desprinde, a smulge petalele unei flori. 2. Refl. (Despre flori sau boboci) A înflori, a se deschide. – Des1- + [în]foia.

DESFOIÁ, desfói, vb. I. 1. Tranz. A desprinde, a smulge, a lăsa să cadă petalele unei flori. Grădinile albe, crengile desfoind albele flori afînate... toate, erau toate ca în vacanțele de altădată. C. PETRESCU, O. P. II 32. Vîntul... desfoaie blînde flori. ALECSANDRI, P. A. 132. 2. Refl. (Despre flori, boboci) A înflori, a se deschide. (Fig.) Pe gură-i se desfoaie Dulce rază-mbobocită. ALECSANDRI, P. A. 192. ◊ Tranz. (Poetic) Tristețe-n mine iarăși bobocii ți-i desfoi. STANCU, C. 85.

A DESFOIÁ desfói tranz. 1) (flori) A lipsi de petale. 2) (copaci) A lipsi de frunze; a desfrunzi. [Sil. -fo-ia] /des- + [în]foia

A SE DESFOIÁ pers. 3 se desfoáie intranz. (despre flori, boboci) A-și răsfira petalele; a se deschide; a se desface. [Sil. -fo-ia] /des- + [în]foia

desfoì v. 1. a desfrunzi: vântul... desfoaie blânde flori AL.; 2. a se deschide: și pe gura-i se desfoaie dulce roză ’mbobocită AL.

desfoĭéz v. tr. (d. foaĭe). Iaŭ, rup foile (frunzele). Desfiluĭesc.

Ortografice DOOM

desfoiá (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. desfói, 1 pl. desfoiém, 3 desfoáie; conj. prez. 3 să desfoáie; ger. desfoínd

desfoiá vb. (sil. -fo-ia), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. desfói, 3 sg. și pl. desfoáie; ger. desfoínd

Relaționale

DESFOIÁT adj. v. înflorit.

DESFOIAT adj. deschis, înflorit. (Floare ~.)

DESFOIÁ vb. v. înflori.

DESFOIA vb. a se deschide, a înflori. (Floarea se ~.)

Intrare: desfoiat
desfoiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfoiat
  • desfoiatul
  • desfoiatu‑
  • desfoiată
  • desfoiata
plural
  • desfoiați
  • desfoiații
  • desfoiate
  • desfoiatele
genitiv-dativ singular
  • desfoiat
  • desfoiatului
  • desfoiate
  • desfoiatei
plural
  • desfoiați
  • desfoiaților
  • desfoiate
  • desfoiatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: desfoia
verb (VT107)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfoia
  • desfoiere
  • desfoiat
  • desfoiatu‑
  • desfoind
  • desfoindu‑
 singular plural
  • desfoaie
  • desfoiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desfoi
 (să)
  • desfoi
  • desfoiam
  • desfoiai
  • desfoiasem
a II-a (tu)
  • desfoi
 (să)
  • desfoi
  • desfoiai
  • desfoiași
  • desfoiaseși
a III-a (el, ea)
  • desfoaie
 (să)
  • desfoaie
  • desfoia
  • desfoie
  • desfoiase
plural I (noi)
  • desfoiem
 (să)
  • desfoiem
  • desfoiam
  • desfoiarăm
  • desfoiaserăm
  • desfoiasem
a II-a (voi)
  • desfoiați
 (să)
  • desfoiați
  • desfoiați
  • desfoiarăți
  • desfoiaserăți
  • desfoiaseți
a III-a (ei, ele)
  • desfoaie
 (să)
  • desfoaie
  • desfoiau
  • desfoiară
  • desfoiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

desfoiat, desfoiatăadjectiv

  • 1. (Despre flori) Cu petalele desprinse, căzute. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deschis înflorit
    • format_quote Rupi cununa și-o arunci: Roșii flori prin aer zboară Desfoiate, ca să moară Jos prin lunci. COȘBUC, P. I 219. DLRLC
etimologie:
  • vezi desfoia DEX '98 DEX '09

desfoia, desfoiverb

  • 1. tranzitiv A desprinde, a smulge petalele unei flori. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Grădinile albe, crengile desfoind albele flori afînate... toate, erau toate ca în vacanțele de altădată. C. PETRESCU, O. P. II 32. DLRLC
    • format_quote Vîntul... desfoaie blînde flori. ALECSANDRI, P. A. 132. DLRLC
    • 1.1. (Despre copaci) A lipsi de frunze. NODEX
      sinonime: desfrunzi
  • 2. reflexiv (Despre flori sau boboci) A se deschide. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: deschide desface înflori
    • format_quote figurat Pe gură-i se desfoaie Dulce rază-mbobocită. ALECSANDRI, P. A. 192. DLRLC
    • format_quote tranzitiv poetic Tristețe-n mine iarăși bobocii ți-i desfoi. STANCU, C. 85. DLRLC
etimologie:
  • Prefix des- + [în]foia. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.