2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
desfetire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: desfeti] 1 Pierdere a fecioriei de către o fată Si: desfetit1 (1). 2 Măritare.
desfetí vrt [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~tésc / E: des- + feti] 1-2 (Mun; d. fete) (A-și pierde sau) a face să-și piardă fecioria. 3-4 (Pex) A (se) mărita.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Relaționale
DESFETÍRE s. v. deflorare, deflorație, dezvirginare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
desfetire s. v. DEFLORARE. DEFLORAȚIE. DEZVIRGINARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESFETÍ vb. v. deflora, dezvirgina.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
desfeti vb. v. DEFLORA. DEZVIRGINA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: desfetire
desfetire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: desfeti
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)