DESFASHURARE desfashurari s. f. Actziunea de a (se) desfashura. 1. Desfacerea unui obiect infashurat. Desfashurarea unui sul. ♦ (Geom.) Intindere in plan a suprafetzei anumitor corpuri geometrice (con cilindru etc.) taiate dupa generatoarea lor. Desfashurare conica. ♦ Trecere a unei unitatzi militare de la dispozitivul de marsh la un dispozitiv de lupta. 2. Fig. Intinderea unui peisaj pe portziuni succesive in fatza unui spectator; perindare. In desfashurarea dealurilor shi a vailor de la Comaneshti de cite ori nu simtzise el copil... cum se destindea sufletul surorii sale! D. ZAMFIRESCU R. 77. Deasupra ochilor ei inchishi vedea felurite forme plutind intro desfashurare lenesha. VLAHUTZA O. A. 143. 3. Efectuare in mod succesiv a unei serii de actziuni tinzind spre un scop unic; dezvoltare. O puternica contributzie trebuie sa dea desfashurarea larga a intrecerii socialiste. SCINTEIA 1952 nr. 2387. ◊ (In literatura shi in domeniul reprezentarilor scenice) Desfashurarea actziunii = evolutzia actziunii succesiunea diferitelor ei momente in vederea deznodamintului. Cititorul... nushi prea da seama din desfashurarea actziunii nici daca la inceput treburile gospodariei merg rau sau bine nici daca spre sfirshitul ei lucrurile se indreapta sau nu. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 5 4/5.