DESCRETZÍ descretzesc vb. IV. Tranz. A netezi o tzesatura o haina incretzita; a desface cretzurile. ♦ A destinde a face sa nu mai fie incruntat; fig. (impreuna cu complementul: «fatza»«sprinceana» «fruntea» etc.) a se insenina ashi recapata voioshia buna dispozitzie. Duca tacu fara sashi descretzeasca sprinceana. SADOVEANU Z. C. 101. Sa lasam insa pe Zamfirescu sa continuie shi sai descretzim putzin fruntea. MACEDONSKI O. IV 53. ◊ Refl. Fetzele oamenilor se vor descretzi. CAMILAR N. I 416. Ruset se descretzi vesel. SADOVEANU Z. C. 123. Eu cred k poporul are nevoie shi de petreceri k sa i se descretzeasca fruntea. CAMIL PETRESCU T. II 522. ♦ (Rar) A deschide un obiect legat cu un shnur. Punga sho descretzeshte. PANN P. V. I 20.