CÎRCĂIÁC, cîrcăieci, s. m. Animal din clasa miriapodelor, de culoare castanie, care trăiește în locuri umede și întunecoase (Scolopendra cingulata); urechelniă. În general șoarecii, moliile și cîrcăiecii se folosesc singuri de acele rămășițe, adesea prețioase, ale culturii. ODOBESCU, S. I 334.