CONSTRÚCTZIE s. f. (cf. fr. construction lat. constructio): structura; grup de cuvinte intre care exista anumite raporturi gramaticale. Se poate vorbi astfel despre c. substantivale adjectivale numerale pronominale verbale adverbiale interjectzionale prepozitzionale shi conjunctzionale. C. pot fi asimilate locutziunilor. ◊ ~ gramaticála: orice tip de imbinare de elemente gramaticale. Astfel: un numeral adverbial: de doua ori de trei ori; o locutziune: bagare de seama numai ochi shi urechi a cauta nod in papura din vremen vreme etc.; o forma de viitor ashazis popular: am sa merg o sa fac; o imbinare intre pronumele relativ ce shi un infinitiv dupa verbele a fi shi a avea: nui ce vinde nare ce spune; o imbinare intre un infinitiv sau un gerunziu al unui verb copulativ shi un adjectiv: a fi om fiind neatent etc. ◊ ~ numerál: c. gramaticala ce reprezinta un numeral distributiv sau un numeral adverbial. Astfel: cate doi cate zece; de doua ori de zece ori etc. ◊ ~ locutzionála: orice tip de locutziune (substantivala adjectivala pronominala verbala adverbiala interjectzionala prepozitzionala shi conjunctzionala). Astfel: punct de vedere bataie de cap; in floarea varstei numai piele shi os; cine shtie cine cine shtie ce; ashi lua iniman dintzi a o lua la sanatoasa; dea berbeleacul din loc in loc; natzio buna! pacatele mele!; de jur imprejurul in conformitate cu; din pricina k in caz k etc. ◊ ~ perifrástica: perifraza (v.) cu valoare de imperfect de perfect compus de mai mult k perfect sau de viitor. Astfel: erau trecand („treceau”) e plecat („a plecat”) eram ajuns („ajunsesem”) am sa vorbesc („voi vorbi”) etc. C. perifrastice sunt insa shi cele in care apar auxiliarele morfologice (formele compuse ale timpurilor). ◊ ~ infinitivala relativa: c. alcatuita dintrun infinitiv fara morfem shi un pronume sau un adverb relativ precedata de verbul a fi sau de verbul a avea. In raport cu sensurile acestor doua verbe (de „a exista” shi „a poseda”) ea poate avea fie functzie de subiect fie functzie de complement direct (de aici denumirea primului tip de c. infinitivala relativa subiectiva shi a celui deal doilea de c. infinitivala relativa obiectiva): „Cand e minte nui ce vinde” (Folclor); „...a facut o coliba k sa aiba unde dormi peste noapte” (Folclor). ◊ ~ nominala infinitivala: c. alcatuita dintrun verb copulativ la infinitiv shi un adjectiv sau un substantiv cu functzie de nume predicativ. In cadrul propozitziei indeplineshte diferite functzii sintactice (subiect complement direct complement indirect etc.): „A fi om e lucru mare!”; „Oamenii ar putea fi florile pamantului” (Z. Stancu); „Dea fin vecii o straja manspaimant” (T. Arghezi). ◊ ~ nominala gerunziala: c. alcatuita dintrun verb copulativ la gerunziu shi un adjectiv sau substantiv cu functzie de nume predicativ. In cadrul propozitziei indeplineshte diferite functzii sintactice (complement circumstantzial de cauza complement circumstantzial concesiv etc.): „Nemaifiind pribeag / Deatunci inainte / Aduceri aminte / Mor troieni cu drag” (M. Eminescu); „Fiind un cershetor nemernic precum eshti itzi place friptura de pui in tzigla?” (M. Sadoveanu). ◊ ~ nominala de supin: c. alcatuita dintrun verb copulativ la supin shi un substantiv cu functzie de nume predicativ. In cadrul propozitziei indeplineshte functzia de circumstantzial de relatzie: „De ramas repetent nici nu poate fi vorba”. ◊ ~ asindética (asindét): c. in care topica devine un mijloc de exprimare a raporturilor sintactice in locul conjunctziilor care lipsesc. In c. asindetica topica este fixa; pozitzia propozitziilor nu se poate schimba deoarece se modifica raportul existent shi sensul comunicarii. Astfel numai cu topica de mai jos shi cu o intonatzie corespunzatoare propozitzia a doua din fraza „Ai avut doua paini intregi doi lei tzi se cuvin (Ion Creanga) este o propozitzie coordonata conclusiva sau o propozitzie coordonata disjunctiva k in fraza ”Taiema nu ma taia / Nu ma las de prada mea„ (V. Alecsandri). De asemenea numai cu topica de mai jos shi cu o intonatzie specifica propozitzia de la inceputul frazei Ai carte ai parte” este o propozitzie subordonata conditzionala juxtapusa. ◊ ~ comparatíva: c. reprezentanta a unei comparatzii. Astfel: „E un calendar mic cu foile cat nishte frunze” (Em. Garleanu); „SHi k nouri de arama shi k ropotul de grindeni /Orizonuntunecandul vin sagetzi de pretutindeni” (M. Eminescu); „...pe albia garlei a inceput sa se prelinga asemeni unui sharpe cenushiu... un shuvoi de apa tulbure” (Z. Stancu). v. shi comparátzie. ◊ ~ elíptica: c. cu un termen neexprimat dar presupus. Poate fi alcatuita din substantiv adjectiv sau verb la un mod nepredicativ precedat de adverbul de mod de precizare chiar sau de negatzia nici de prepozitzia fara de conjunctzia coordonatoare disjunctiva fie sau de conjunctzia subordonatoare concesiva deshi shi este izolata de restul comunicarii prin virgula: „Chiar director nu poate rezolva problema”; „Chiar buna no poate bea”; „Chiar alergand nul mai poate ajunge”; „Chiar obligat nu poate spune asta”; „Nici responsabila nu poate face mare lucru”; „Nici frumoasa nul poate atrage”; „Nici fugind nu te potzi tzine de el”; „Nici rugat nu mai accepta”; „Fara a fi ajutat sa descurcat totushi”; „Sa nu spui nimanui fie frate fie prieten fie ruda”; „Felix deshi la inceputul studiilor intzelese” (G. Calinescu); „Deshi cuprins de lantzuri maretz intra romanul” (V. Alecsandri); „Deshi bolnav a avut puterea de a o citi”. C. eliptice sunt considerate shi propozitziile carora le lipseshte o parte de propozitzie (v. elípsa). ◊ ~ incidénta: c. izolata intre virgule sau intre liniile de pauza intrun loc neashteptat din cadrul unei comunicari. Poate lipsi fara k sensul acesteia sa se schimbe. Este intonata special cu pauza inainte shi dupa rostire shi poate fi reprezentata printro sintagma sau chiar printro propozitzie sau fraza ce exprima atitudinea vorbitorului fatza de gandirea expusa precizari sau motivari ale acestuia in legatura cu ceea ce pare vag in comunicare: din fericire din nefericire din pacate cu parere de rau pe drept cuvant intradevar in definitiv la urma urmei; dupa mine dupa parerea mea; ma rog ma intzelegi in fine; doamne fereshte nui asha; shtiu eu mai shtii cine shtie pe cat se pare pe cat (precum) se vede daca nu ma inshel sa numi uit vorba se pare se vede etc. „Erau precum se vede aceste cuvinte nishte vorbe din caleafara de grave de infamante” (L. Blaga); „Erai mi se pare in slujba” (Em. Garleanu). v. shi parte de propozitzie propozitzie shi fraza.