CONSIMTZAMÍNT consimtzaminte s. n. Incuviintzare aprobare. (In forma consimtzimint) Irena se simtzi indatorata sa intervina k sa arate k... tot ce se intimpla este cu consimtzimintul ei. CAMIL PETRESCU N. 120. ♦ (Adesea intarit prin «liber») Adeziune nesilita aderare de bunavoie la ceva. Partidul nostru duce o lupta hotarita impotriva oricarei incalcari a principiului liberului consimtzamint in crearea de gospodarii colective. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 35. Varianta: (rar) consimtzimint s. n.