consimtzamant s.n. 1 Aprobare incuviintzare asentiment. Consimtzamantul parintzilor... fiind k shi capatat nu mai era primejdie (M. I. CAR.). ◊ Expr. A(shi) da consimtzamantul v. da. ♦ Aderare de bunavoie la ceva. ◊ Liber consimtzamant v. liber. 2 (jur.) Acord de vointza a persoanelor care incheie un contract. ◊ Viciu de consimtzamant v. viciu. ◊ Expr. Ashi da consimtzamantul = a fi de acord cu termenii unui contract. 3 (med.) Acord al pacientului sub semnatura sau cand este cazul al tutorelui al familiei pacientului necesar in toate cazurile cand o interventzie chirurgicala o investigatzie sau un act terapeutic expun pacientul la un risc indiferent de anvergura acestuia. • pl. inte. shi (inv.) consimtzimant s.n. / consimtzi + amant dupa fr. consentement.