concordántza sf [At: MAIORESCU L. 150 / Pl: ~tze / E: fr concordance] 1 Acord. 2 Potrivire. 3 Conformitate. 4 (Grm; is) ~tza timpurilor Ansamblu de reguli potrivit carora se fixeaza acordul timpului verbului dintro propozitzie subordonata cu timpul verbului din propozitzia regenta. 5 (Glg) Raport dintre doua (serii de) straturi care sau sedimentat continuu. 6 (Bis) Indice cu toate cuvintele Bibliei cu indicarea paralela a tuturor locurilor unde se gasesc.