Definiția cu ID-ul 439810:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
coácă (cóci), s. f. – 1. Manivelă. – 2. Cobiliță. Sb. kvaka „cîrlig” (DAR). Cuvînt rar, în Banat și Olt. – Der. cocaie, s. f. (cîrlig, cange; cobiliță; băț, par) cu suf. -aie (după DAR, din mag. kakó; după Scriban, din bg., sb. kuka).