CIRCULÁTZIE ~i f. 1) v. A CIRCULA. 2) Mishcare circulara. ~a sevei in plante. ◊ ~a banilor (sau marfurilor) trecere a valorilor materiale de la un posesor la altul; schimb de valori. A pune (sau a introduce) in ~ a pune (sau a introduce) in uz. A scoate din ~ a scoate din uz. De mare ~ foarte raspandit. A fi in ~ a se afla in uz. 3) Deplasare (a oamenilor sau a vehiculelor) pe o cale de comunicatzie; mishcare rutiera. Drum cu ~ intensa. [Art. circulatzia; G.D. circulatziei; Sil. tzie] /<fr. circulation lat. circulatio ~onis