2 intrari
7 definitzii
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ciorbalac sn [At: PONTBRIANT D. / V: ~líc / Pl: ~uri / E: tc çorbalyk] (Inv) 1 Polonic. 2 Castron pentru ciorba.
ciorbalac n. lingura mare de scos ciorba. [Turc. ČORBALYK].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cĭorbalíc n. pl. e (turc. čorbalyk de cĭorba de unde shi sirb. čorbalok castron de cĭorba). Munt. Rar. Mold. Polonic linguroĭ chepcea cáuc lingura cu care se scoate cĭorba din oala saŭ din castron. Zemurca zeama lunga. In nord lic shi lic polonic.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
linguróĭ n. pl. oaĭe. Lingura mare de scos cĭorba din oala orĭ din castron (in sud shi cĭorbalic in nord shi polonic).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CIORBALÁC s. v. polonic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ciorbalic s. v. POLONIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
ciorbalac ciorbalacuri s.n. (inv.) lingura mare de scos ciorba.
- sursa: DAR (2002)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
| substantiv neutru (N2) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||