CHÍNGA chingi s. f. 1. Fashie de piele sau de tzesatura de canepa cu care se fixeaza shaua pe cal. ◊ Expr. A strange (pe cineva) in chingi = a constrange a lua din scurt (pe cineva). A slabi (pe cineva) din chingi = a lasa (pe cineva) mai liber. Al tzine (pe cineva) chingile = a fi a se simtzi in putere a fi in stare. 2. Cingatoare din piele sau de panza. 3. Bara de lemn sau de metal care leaga partzile componente ale unui obiect solidarizandule shi marind rezistentza obiectului. Lat. *clinga (= cingula).