chezășie sf [At: DOC. (1626) / V: chi~, chizeș~, chidz~ / Pl: ~ii / E: chezaș + -ie] (Pop) 1 Garantare. 2 (Îlv) A da (înv) a fi sau a pune ~ A garanta. 3 (Îal) A se obliga. 4 (Îal) A da amanet. 5 (Îe) A pune (ceva) ~ A amaneta. 6 (Îe) A lua pe (înv, în) ~ A garanta pentru cineva sau ceva. 7 (Îae) A lua pe răspunderea sa. 8 (Îe) A da pe (sau în) ~ A pune pe garanție Și a amaneta. 9 (Îe) A da (pe cineva) (sau ceva) în (sau pe) ~ia cuiva A-l da pe seama, pe garanția cuiva. 10 (Înv; îe) A intra în ~ A da chezaș. 11 A avea ~ A fi garantat, acoperit. 12 (Îs) ~ia unei polițe Acoperirea unei polițe. 13 (Îe) A prezenta toate ~iile A prezenta toate garanțiile. 14 (Îae) A împlini toate condițiile. 15 (Îlav) Pe (sau cu sau sub) ~ În schimbul unei garanții. 16 (Îal) În mod sigur Si: garantat. 17 (Îe) Cu ~ să (sau ca) Cu condiția să. 18 (Ccr) Garanție. 19 (Îrg; spc) Garanție specială pentru purtarea morală (și legală) a celui care se botează sau se căsătorește. 20 (Îrg) Act solemn care se face la opt zile după „încredințare” înaintea preotului de către miri și doi chezași (8).