Definiția cu ID-ul 906269:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CHELĂLĂÍT1 s. n. Faptul de a chelălăi; chelălăi tură, chelălăială. Pare că se și aude... chelălădtul lor [al cîinilor], de bucurie sau de durere. ODOBESCU, S. III 134. – Variantă: schelălăít (C. PETRESCU, C. V. 148) s. n.