CEÁFA cefe s. f. 1. Partea de dinapoi a gatului sau p. ext. a capului. ◊ Expr. Cand mioi (sau tzioi etc.) vedea ceafa = niciodata. A face ceafa = a se ingrasha. Gros in (ori la) ceafa sau cu ceafa groasa = gras; fig. bogat; influent. ♦ Regiunea cervicala. 2. Specialitate de carne de porc din regiunea cefei (1) afumata sau sarata. Cf. alb. čafë.