catarámă sf [At: ANON. CAR. / V: ~me, cătăr~, cătărámbă / Pl: ~me, (rar) ~rắmi, (pfm) cătărắmi / E: săs *Kattenramem cf ger Kattenriemen „curea cu lanț”] 1 Inel sau pătrat de metal, os, material plastic etc. la mijloc cu o traversă (cu sau fără dinți) prinsă la capătul unei cingători, curele, în care intră celălalt capăt, făcând ca cingătoarea sau cureaua să se încheie sau să se strângă (prin introducerea dinților în niște găuri) Cf agrafă, copcă, încheietoare, pafta. 2 Dispozitiv de închidere a unor bentițe, curele etc., folosit ca obiect decorativ la confecții sau încălțăminte. 3 (Fam; îljv) La ~ Zdravăn. 5 (Fam; îs) Prieten la ~ Prieten foarte bun. 6 (Reg) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.