camera muzica de ~ (< it. musica da camera). Termenul sa acordat in sec. 16 productziilor care aveau loc in casele particulare spre deosebire de muzica executata in biserica (musica da chiesa) sau la teatru. Incepand din a doua jumatate a sec. 18 notziunea capata un contzinut mai precis referinduse la muzica executata de un ansamblu (I 2) redus k numar de interpretzi (110 executantzi). Literatura genului (I 1) de la piesa mica pana la lucrarile de amploare se bazeaza pe principii determinate de organizare cu partida* speciala pentru fiecare instr. Prin sonoritatea redusa a ansamblului opusa fastului sonor c. apeleaza la elementele intrinseci ale muzicii care esentzializeaza gandirea melodica armonica shi contrapunctica. V. dou; trio; cvartet; cvintet; sextet; octet; nonet; dixtuor.