Definitzia cu ID-ul 428534:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
caldarim (caldarimuri) s. n. Pavaj drum pavat. Mr. megl. caldarma. Tc. kaldirim (Roesler 894; SHeineanu II 76; Meyer 167; Lokotsch 1028; Ronzevalle 129; Bogrea Dacor. II 653); cf. ngr. ϰαλντερίμι alb. kaldram bg. kaldaram bg. sb. kaldrma. Der. caldarimgiu s. m. (muncitor care se ocupa cu executarea caldarimurilor).