CACI conj. 1. (Introduce propozitzii explicative adesea cu nuantza cauzala) Pentru k deoarece fiindca. Ne temem k nu te vei mai intoarce ramii cu noi; caci ne zice gindul k vei pieri. ISPIRESCU L. 8. Hai sa fugim cu pluta ceea la fratemeu... zise Dumitru caci plutele incepuse a umbla. CREANGA A. 29. Cind laude numai dinsul ishi shtia inima lui Caci copilul cu bobocii era chiar copilul lui. EMINESCU O. I 84. Eu i cunosc pre boierie noshtri caci am trait cu dinshii. NEGRUZZI S. I 138. Marcu bea shi nu prea bea Caci amar grijal rodea. JARNÍKBIRSEANU 489. ◊ (Inaintea unei citari a unui proverb) Nici tu nu eshti de imparat nici imparatzia pentru tine; shi decit sa incurci numai asha lumea mai bine sa shezi depeerte cum zici caci mila domnului «lac dear fi broashte sint destule». CREANGA P. 186. ◊ (Urmat de interj. «de» sau regional «da») Ii spune toate cu deamanuntul caci da care om nu tzine la viatza? CREANGA P. 206. 2. (Rar) K (6) cum! Mai Pasarila iacataoi ia! colo dupa luna zise Ochila; caci nu pot eu so ajung sai dau o scarmanatura buna! CREANGA P. 268.