2 definiții pentru burtucă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
burtúcă sf [At: DA / V: ~tucán / Pl: ? / E: ns cf bortă] (Reg) Gaură practicată în gheață Si: copcă.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
burtúcă (-ci), s. f. – Copcă, gaură în gheața unei ape. Cuvînt rar, pe care în ce ne privește nu îl cunoaștem. La Cihac, II, 486, este menționat ca un der. al mag. burduga „șuvoi de apă”. Înclinăm să vedem acest cuvînt ca un diminutiv de la bortă, „gaură” probabil scris greșit.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: burtucă
burtucă substantiv feminin
| substantiv feminin (F46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||