brotăcí vi [At: ANON. CAR., ap. DA / Pzi: ~cesc / E: nct] (Îrg) A broti.

brotăcí, brotăcesc, vb. intranz. – A strica oile: „Nu mergem cu oile în munte prin Grădina Zânelor, să nu brotăcim oile” (C. C., 1979). – Et. nec.

brotăcí, brotăcesc, vb. intranz. – A strica oile: „Nu mergem cu oile în munte prin Grădina Zânelor, să nu brotăcim oile” (C. C. 1979). – Probabil în rel. cu iarba crudă, primăvăratică, cf. broticiu „verde (ca brotacul)”.