BRACINÁR bracinare s. n. SHiretul (sau sfoara cureaua) care se baga in indoitura de sus a izmenelor a itzarilor sau a cioarecilor spre ai putea stringe pe mijloc. Ishi spinzura cutzitul la spate intrun ochete de la bracinarul nadragilor. GALACTION O. I 299. Copil cu bracinar de sfoara. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. I 204.