bracinár smn [At: LM / V: barci~ breci~ brici~ / Pl: ~e ~i / E: bracire + ar] 1 Atza (shiret sfoara curea) care se baga prin indoitura de sus a izmenelor (a itzarilor sau cioarecilor) spre a le putea strange pe mijloc Si: branetz (1) branishor (3). 2 (Pop; ie) A fi tare in ~ A fi bogat. 3 (Pop; ie) Al tzine ~ul A avea curaj. 4 (Pex) Splina a calului. 5 Vergea de fier care uneshte coarnele plugului pentru a le intari.