bobotí bobotesc vb. intranz. 1. A palpai a arde cu flacari trosnind (Papahagi 1925): „Focun vatra boboté” (Memoria 2001: 105). 2. A se umfla a zvacni: „Buba shi zgaiba ce coace / Ce sparje / Ce rusheshte / Ce boboteshte / Ce urzaca / Ce beshica” (Biltziu 1990: 275). Atestat shi in Maramureshul din dreapta Tisei (DRT 2010). Din srb. bobotiti (Scriban); din bobot „flacara; foc mic” (< srb. bobot) (DLRM); cf. bobotaie „valvataie” (< bobot) (DEX MDA).