bisérica (bisérici) s. f. 1. Cladire destinata cultului creshtin. 2. Comunitate a creshtinilor. 3. (Arg.) Circiuma. Var. baseareca basearica bese(a)rica bisearica toate inv. Mr. basear(i)k megl. basęrica istr. basęrikę. Lat. basĭlĭk (Pushcariu 204; REW 972; CandreaDens. 161; DAR; Pushcariu Dacor. I 436); cf. vegl. bašalka valtel. baselga engad. baseldža; cd. shi dubletul neol. basilica s. f. (biserica sau catedrala impunatoare). Der. bisericutza s. f. (biserica mica; grup de prieteni care se admira reciproc); bisericesc adj. (ecleziastic); bisericeshte adv. (k la biserica); bisericos adj. (credincios evlavios); imbiserici vb. rar inv. (a intra in biserica).